Balerina cu glezne de sticlă

img_5482-pro.jpgimg_5450-pro.jpg

sunt o balerină ciudată
am glezne de sticlă
nu pot merge pe vârfuri
ating stânca din inimi
şi cad

o simplă zvâcnire a piciorului
mă înalţă
spre fruntea privitorilor
să ascult cum se nasc
gândurile din matca oceanului

mă ascund între umerii lor
ca o cariatidă
am coloana deschisă spre alb

îi visez fiecăruia drumul
fără întoarceri
arcuindu-mă în durerea
unei morţi inutile

sânii mei învăluiţi de tul
ca într-o muzică stinsă
le hrănesc ultima vibraţie
înainte de cuvânt

Ela Victoria Luca


About this entry